Tocmai ma uit la un film de Jim Hohnberger si am ras cu subinteles pt ca a spus ca a vazut un abtibild pe care scria "Dumnezeu este copilotul meu" si apus ca nu i-a placut deloc. A mai spus: "Hai sa va pun o intrebare: Daca Dumnezeu este copilotul, atunci cine este pilotul???" Nu pot decat sa spun "buna intrebare....."
Cred ca fiecare ar trebui sa ne punem aceasta intrebare in dreptul nostru. Cat timp noi suntem la carma si nu Dumnezeu, nu vom gusta din plin binecuvantarile lui.
Abonnieren
Kommentare zum Post (Atom)
1 Kommentar:
Am meditat... uneori incepem o actiune si vrem sa-L luam pe Domnul alaturi sa ne ajute, daca ideea si indemnul e de la Duhul Sfant, e OK, adica Domnul e pilotul; daca ideea nu e de la Domnul, ci e o dorinta oarecare poate fi cealalta situatie: pilotul sunt eu iar pe Domnul il iau ca si copilot, rugandu-l sa fie alaturi. Cred ca ambele situatii pot aparea in diferite momente, al doilea caz se intampla adesea, e firea noastra pamanteasca care traieste in noi. Important e sa realizam ca cel mai bun lucru e sa-L intrebam pe Domnul daca sa facem un pas (poate fi o problema vitala) si apoi sa-i spunem ca vrem ca voia Lui sa se faca in viata noastra. Mami
Kommentar veröffentlichen